Un capitol care exprimă creativitatea românilor este, fără dar și poate, limbajul de zi cu zi. În cele mai multe situații, zicalele lor exprimă altceva față de sensul de bază al cuvintelor care alcătuiesc expresiile. Sunt o mulțime de asemenea exemple care denotă umorul și felul de a fi al românilor. Majoritatea sunt greu de înțeles de cineva din „exterior”, dar odată ce îți vor fi explicate, vei ajunge să le înțelegi, și, de ce nu, să le adopți. Hai să descoperim și să înțelegem împreună câteva dintre cele mai utilizate și, implicit, amuzante zicale românești:
I-a picat fața
Este o zicală care este utilizată de cineva care este surprins de un fapt. Când povestește despre un lucru surprinzător, românul exclamă, adesea: „Mi-a picat fața!”. Acesta este modul colorat și amuzant prin care exprimă faptul că a rămas mut de uimire.
I-a sărit muștarul
Dacă auzi această expresie, înseamnă că ai dat de bucluc. Când își pierde cumpătul, românul spune că „i-a sărit muștarul”.
Ești varză
Deși legătura pare lipsită de sens, românii au găsit conotații inedite legate de această legumă. De pildă, când este obosit sau trece printr-o perioadă mai haotică, îți va spune că e „varză”. În același fel spune și despre o casă sau o cameră dezordonată: „e varză”.
A scoate pe cineva din pepeni
Dacă ți se spune această expresie, înseamnă că ai greșit cu ceva. Când enervezi un român, „îl scoți din pepeni”. Aceasta este modalitatea prin care este exprimată pierderea răbdării sau momentul în care cineva își iese din fire.
A vinde gogoși
La prima „audiție”, nu pare că această expresie ar avea vreo conotație negativă. Cum s-ar putea ajunge la o astfel de concluzie, când gogoșile sunt, de fapt, un desert delicios? Ei bine, în această situație vorbim despre o altă asociere plastică: „a vinde gogoși cuiva” înseamnă că minți.
A lua țeapă
Când povestește despre o situație în care a fost păcălit, înșelat sau fraudat, românul spune că „a luat țeapă”. Tot așa, când relatează despre o înșelăciune, spune că e o mare „țeapă”.
A freca menta
Când vede că îți irosești timpul, românul îți va spune să nu mai „freci menta”, să lași lenea și să te apuci de treabă. Este un fel de a spune că o persoană nu își folosește timpul într-un mod productiv.
A se îmbăta cu apă rece
Când îți faci iluzii și te minți de unul singur, înseamnă că „te îmbeți cu apă rece”. Expresia marchează ideea că te înșeli și te amăgești de unul singur.
Te aburește
Dacă cineva îți spune lucruri neadevărate, nu încearcă să te păcălească, ci „te aburește”. Acest lucru îl vei auzi când vei afla despre un român că a fost mințit sau „sedus” cu vorba.
Se simte cu musca pe căciulă
Când știe că a greșit și este vinovat pentru un fapt, românul „se simte cu musca pe căciulă”. Zicala exprimă momentul în care cineva nu este cu conștiința curată, știindu-se responsabil de o acțiune greșită.
A bate câmpii
Când deviezi de la subiect, înseamnă că „bați câmpii”. Este un fel prin care românii spun că se vorbește aiurea, ce nu trebuie, fără ca mesajul să aibă logică.
A umbla cu cioara vopsită
Este un mod de a spune că o persoană minte sau se preface. Când „umbli cu cioara vopsită”, înseamnă că ai un comportament perfid și încerci să induci în eroare pe cineva.
A fi prins cu pisica în sac
Zicala se folosește pentru a exprima momentul în care o persoană este prinsă că a mințit sau că a înșelat. Când „ești prins cu pisica în sac”, nu mai ai scăpare sau cale de întors, trebuie să-ți recunoști greșeala.
A avea ac de cojocul cuiva
Această zicală românească este o metodă de a spune că ai găsit modul prin care să te răzbuni față de cineva. Când îi greșește cineva, adesea, românul îi spune că „are ac de cojocul lui”, pentru a-l învăța minte.
Plimbă ursul
Când este deranjat de ceva și vrea să fie lăsat în pace, cel mai adesea, românul îți spune să „plimbi ursul”. Este momentul în care trebuie să îi acorzi spațiu pentru ca el să se calmeze sau să-și facă ordine în gânduri.
Are pitici pe creier
Dacă se spune despre cineva că ar avea „pitici pe creier”, înseamnă că a făcut sau a spus ceva nebunesc, ieșit din comun. Este o altă expresie colorată care apelează la imaginația noastră: cum ar fi ca, într-adevăr, în momentele cuiva de nebunie, să i se plimbe pe cap niște creaturi precum piticii?
La Paștele Cailor
Când consideră că un plan sau un lucru nu este fezabil sau realist, românul spune că se va întâmpla „la Paștele Cailor”. Dacă nu se știe când se va întâmpla un lucru, sau, mai rău, nu va avea loc niciodată, atunci vei auzi această zicală.
Frecție la picior de lemn
Când se spune despre un lucru că e „frecție la picior de lemn”, înseamnă că reprezintă o acțiune sau un efort inutil. Gestul despre care se spune astfel nu are nicio însemnătate și nu va ajuta la nimic.
Dus cu pluta
Dacă ești aiurit și zăpăcit, în limbaj românesc, înseamnă că „ești dus cu pluta”. Românii se exprimă astfel când cataloghează drept nebunesc comportamentul cuiva.
Te duce cu preșul
Când cineva încearcă să te prostească, să te inducă în eroare și nu este sincer cu tine, înseamnă că „te duce cu preșul”.
