România dintr-o privire

Descoperă lucruri noi despre România

Intro

România este țara cu cea mai mare biodiversitate din Europa, ceea ce se traduce în numeroase modalități de petrecere a timpului liber, de la „promenade” în natură, la hiking, înot, explorarea peșterilor și munților. Acestea sunt doar câteva exemple care, cu siguranță, captivează orice spirit aventurier.

Acest colț de lume este caracterizat de diversitate, multiculturalitate, experiențe gastronomice inedite. Fie că vrei să-ți testezi spiritul de explorator, să vizitezi satele păstrătoare de datini vechi, nealterate de tendințele noi sau să participi la unele dintre cele mai populare festivaluri de muzică din Europa – România le are pe toate. Vino să te convingi.

Tradiții99%
Gastronomie97%
Obiective turistice94%
Locuri unice98%

Cea mai potrivită perioadă ca să vizitezi România

România are farmecul ei, fapt întruchipat de fiecare anotimp care pune stăpânire peste țară. Însă, cele mai potrivite perioade pentru o vizită sunt primăvara (lunile aprilie-mai), respectiv toamna (septembrie-octombrie).

Cele mai vizitate locuri

  • Castelul Peleș (Prahova)
  • Castelul Bran (Brașov)
  • Salina Turda (Cluj)
  • Sighișoara (Mureș)
  • Transilvania
  • Cimitirul Vesel (Săpânța, Maramureș)
  • Bisericile pictate din Bucovina
  • Bisericile de lemn din Maramureș

Locuri mai puțin cunoscute

  • Lacul Sf. Ana
  • Lacul Roșu
  • Parcul Natural Vânători (Neamț)
  • Cetatea Neamțului
  • Cheile Bicazului (Harghita&Neamț)
  • Rezervația de urși din Zărnești (Brașov)
  • Lacul Ochiul Beiului (Caraș-Severin)
  • Biserica fortificată din Viscri (Brașov)

Cultură și tradiții

Dacă vrei să descoperi România în adevăratul sens al cuvântului, vei putea face acest lucru privind dincolo de atracțiile și obiectivele turistice. Acestea simbolizează, desigur, elemente reprezentative și demne de apreciere, însă nu portretizează complexitatea acestei țări.

Vei fi surprins să descoperi câte legende, mituri și tradiții s-au păstrat încă din cele mai vechi timpuri. Românii sărbătoresc cu sfințenie și bucurie diferite momente din an, fie că ne referim la sărbători religioase precum Paștele și Crăciunul, fie că ne raportăm la momente relevante din calendarul agrar – ca și recolta sau secerișul.

Una dintre „cărțile de vizită” ale românilor o reprezintă portul popular. Diferit de la o regiune la alta, acesta s-a transmis din generație în generație, astfel că, în zonele rurale cu preponderență, acestea încă sunt purtate cu diverse ocazii. De asemenea, dansurile populare ca și „călușarii” sau „hora” care îmbină mișcări elegante cu versuri satirice sunt o piesă de rezistență din cufărul cultural românesc. Un alt indicator este reprezentat de arta populară. Aceasta include creații meșteșugărești, tradiționale: olăritul, țesutul, prelucrarea artistică a lemnului și a ceramicii.

Acestea sunt doar câteva crâmpeie din noianul de tradiții și obiceiuri românești. Sunt elemente ce redau vieții cotidiene magie, culoare și au puterea de a crea legătura dintre contemporaneitate și vechile generații.

Câteva dintre cele mai iubite și respectate tradiții:

Colindatul și uratul

În Ajun de Crăciun, copiii și tinerii în special, merg din casă în casă pentru a vesti nașterea lui Hristos prin colinde. De Anul Nou, în unele regiuni, românii merg cu Capra, Plugușorul, Sorcova – purtând felurite măști populare.

Visatul „ursitului” de Bobotează

Cu o seară înainte de Bobotează (sau sărbătoarea Epifaniei), femeile nemăritate își pun busuioc primit de la biserică sub pernă pentru a-și visa soțul.

Babele

Acest obicei simbolizează sosirea primăverii. Românii își aleg o zi, între 1 și 9 martie pentru a afla cum le va arăta viitorul în noul an. Ideea tradiției este că viitorul le va fi conform modului în care se prezintă vremea în ziua aleasă: deschis și luminos precum o zi însorită, sau mohorât precum o zi ploioasă.

Gastronomia

Farmecul bucătăriei românești constă în diversitatea sa. În acest sens, influențele cele mai pregnante ce se resimt în acest sector provin de la popoarele balcanice, germane, sârbești, italiene, precum și turce și maghiare.

Printre mâncărurile tradiționale pe care trebuie să le încerci se numără: sarmalele, ciorba de burtă, ciorba rădăuțeană, balmoșul, micii, salata de vinete, tochitura moldovenească. Ceea ce în Moldova se numește „borș”, în restul țării este cunoscut sub denumirea de „ciorbă”.

Românii iubesc carnea, prin urmare vei vedea că multe dintre rețetele lor sunt bazate pe acest ingredient. Dacă ești dornic să ai o experiență culinară autentică, te poți orienta spre o pensiune care nu este situată neapărat în „buricul târgului” și unde se servește și mâncare.

Cere o ofertă personalizată

Dacă vrei să vezi cele mai frumoase și ascunse locuri din România fără să te preocupi de organizare si probleme logistice, suntem aici pentru a te ajuta.