Paștele este una dintre cele mai importante sărbători creștine, iar românii păstrează cu sfințenie datinile și tradițiile specifice perioadei, transmise din generație în generație. Sărbătoarea simbolizează Învierea lui Iisus după trei zile de la răstignirea sa pe cruce. Cu acest prilej este sărbătorită atât învierea Sa, cât și tranziția spre primăvară. Pentru români, acest moment din an este o ocazie mult așteptată de a petrece timp alături de cei dragi. În aceeași măsură, Paștele marchează un moment prielnic de purificare a sufletului, deoarece există și o modalitate spirituală prin care românii se pregătesc pentru această sărbătoare. Te invităm să descoperi câteva dintre cele mai interesante și mai practicate obiceiuri de Paște:
Postul Paștelui
Postul creștin are o durată de patruzeci de zile, fiind denumit și „postul Mare”. Această etapă premergătoare sărbătoririi Învierii lui Iisus presupune renunțarea la hrana bazată pe carne și lactate. În această etapă există doar două zile în care se poate consuma și pește: de Buna Vestire și de Florii.
Însă, pe lângă „purificarea” trupească, postul are menirea de a trezi în conștiința celor care-l practică, și importanța „curățirii” spirituale, a postului sufletesc. Acest lucru înseamnă că, pe lângă renunțarea la anumite alimente, persoanele care postesc fac și o cură sufletească, menită să aducă pace și armonie în case și în inimi. În acest fel, românii sunt pregătiți atât trupește, cât și sufletește, pentru a primi sărbătoarea pascală și lumina Învierii lui Iisus Hristos.
Săptămâna Patimilor
Reprezintă ultima săptămână înainte de Paști și implică multiple activități și ritualuri practicate de români. În aceste zile, gospodăriile și curțile trec printr-o curățenie generală, se fac focuri rituale, se cumpără haine noi de sărbătoare, iar oamenii se iartă între ei.
Lunea se începe curățenia și se aerisește casa, considerându-se că astfel „ies toate relele ce s-au adunat pe timpul iernii”. În următoarele două zile se continuă și, implicit, se termină pregătirea gospodăriilor. Bătrânii spun că Joia nu e bine să se doarmă după-masa, deoarece persoanele care dorm vor fi leneșe întreg anul. În Vinerea Mare se vopsesc ouăle în roșu, deoarece se spune că Maica lui Iisus Hristos a așezat sub crucea pe care acesta era răstignit, un coș cu ouă care s-au înroșit din cauza sângelui ce se prelingea. Tot Vinerea se ține post negru (nu se mănâncă nimic, până la asfințitul soarelui) și nu se lucrează, iar seara se merge la biserică la Prohodul Domnului. Și în celelalte zile din săptămână se țin slujbe bisericești care poartă numele de „Denii”. Sâmbăta sunt gătite bucatele pentru masa de Paște și se pregătește coșul cu merinde ce se duce la biserică, la slujba de Înviere. Coșul conține ouă roșii, pască, cozonac, zahăr, făină și sare care se sfințesc. Înainte de miezul nopții, creștinii îmbracă haine noi și pleacă la biserică unde asistă la slujbă și primesc lumina care simbolizează Învierea Mântuitorului. În cadrul slujbei, preotul, urmat de credincioși iese în curtea bisericii și rostește „Hristos a Înviat!”, iar cei prezenți răspund cu „Adevărat, a Înviat!”, după care se înconjoară biserica de trei ori. După ce slujba se termină, lumea pleacă spre case cu lumina aprinsă.
Dimineața, întreaga familie se adună la masă, se bucură de bunătățile pregătite, printre care se numără: drobul de miel, pasca, cozonacul, friptura de miel, vinul roșu. Un alt ritual este cel al ciocnirii ouălor roșii în timp ce se rostesc cuvintele „Hristos a Înviat!” la care se răspunde cu „Adevărat, a Înviat!” – fapt care face trimitere la deschiderea mormântului din care Hristos a înviat. O altă datină respectată în special de femei este cea de a se spăla pe față cu apa dintr-un vas care conține un ou roșu și un ban de argint. Se spune că în acest fel vor fi mereu rumene la față, sănătoase și voioase.
Tradiții pascale specifice anumitor zone românești
În Transilvania, în prima zi de Paște, fetele de măritat sunt vizitate de băieții care merg „la udat”. Aceștia merg să ude cu parfum sau cu apă fetele, pentru ca acestea să nu „se veștejească” și să rămână veșnic frumoase. Ideea acestui ritual este că simbolizează înflorirea, prosperitatea și fecunditatea. Tot în această regiune se practică și împodobirea porților de la casele fetelor nemăritate cu crenguțe de brad. Înainte cu o zi de Paște, băieții împodobesc porțile, iar răsplata lor constă în bucate tradiționale pe care le primesc în prima zi de Paște.
În Bihor, în Joia Mare, se practică aprinderea de focuri sacre în cimitire ce vestesc Învierea Domnului. De asemenea, bihorenii au un obicei prin care aruncă ouă la țintă.
În Moldova, fetele nemăritate merg la biserică și spală clopotnița cu apă proaspătă, iar în dimineața următoare se spală pe față cu aceeași apă. Ideea din spatele acestui ritual este că astfel, fetele vor fi curtate de băieții care își caută jumătatea. Totodată, în ziua de Paști, băieții care sunt îndrăgostiți trebuie să meargă la casele fetelor și să le ofere un ou roșu.
În zona Maramureșului, femeile poartă doliu în Săptămâna Mare, ștergarele și perdelele din casă sunt și ele de culoare închisă, iar în ziua de Înviere sunt schimbate în unele de culoare albă.
Superstiții cu ocazia sărbătorii pascale
Pe lângă tradițiile și datinile pascale, există și o serie de superstiții care s-au răspândit și s-au consolidat pe teritoriul României:
- Credincioșii îmbracă haine noi la slujba de Înviere. Se spune că acest obicei își are începuturile în vremuri îndepărtate, acum mai bine de o mie de ani, în perioada în care creștinismul apărea. Hainele noi marchează Învierea, noua viață a lui Iisus Hristos. Acest obicei simbolizează deschiderea față de purificarea sufletului și a corpului.
- Lumânarea de la slujba Învierii este păstrată în casă, iar în situații de boli, necazuri sau calamități naturale aceasta este aprinsă.
- Se spune că în dimineața de Paști este bine ca, înainte de toate, să fie privită apa dintr-un vas cu apă neîncepută. Astfel, persoanele care fac acest lucru nu vor avea probleme de vedere pe parcursul anului.
- La masa de Paști se consumă ouă, pește și pasăre. Oul înseamnă sănătate, peștele – vioiciune, iar consumul de pasăre se justifică prin faptul că astfel se va dobândi abilitatea de a fi „ușor”.
- Dacă oul de Paște va fi păstrat timp de 40 de zile după sărbătoare și acesta nu se strică, persoana care-l deține va avea noroc întreg anul.
- De Paște se așează o mică parte de fier sub prag care simbolizează protecția gospodăriei.
- Dacă în ziua de Paște, prima persoană care calcă pragul unei gospodării este bărbat, acest lucru aduce noroc.
- Se spune că sufletele persoanelor care mor în ziua de Paști vor ajunge în rai.
- Copiii care se nasc de Paști vor avea o viață armonioasă, binecuvântată și încununată de noroc.
